• christmas-cinnamon-cup-259955
    Descopera magia ceaiurilor naturale

Ceaiul natural a ocupat de-a lungul timpului un loc aparte in viata oamenilor. Acesta are o istorie bogata si complexa, de peste 5.000 de ani si are distinctia de a fi una dintre cele mai venerate bauturi din intreaga lume. In afara de beneficiile sale asupra sanatatii si de gustul minunat, ceaiul reprezinta expresia unui stil de viata. Diferentele intre tipurile de ceai apar in functie de plante, locatia geografica, conditiile de crestere, soiuri si prelucrare.

Aceasta platforma reprezinta ca un ghid online care furnizeaza resurse importante despre ceai si informatii care acopera varietati, beneficii pentru sanatate, arome, modalitati de cultivare si recoltare, metode de preparare sau accesorii.

Bine ati venit in lumea fascinanta si nelimitata a ceaiului natural!

Ce este ceaiul natural?

ceaiuri-naturale-ceasca-plic
ceaiuri-naturale-ceasca-lingurita
ceaiuri-naturale-ceasca-ceai-uscat

Din punct de vedere tehnic, ceaiul natural este o bautura obtinuta prin infuzarea frunzelor uscate ale plantei Camellia sinensis – un arbust vesnic verde, care ne ofera, in functie de gradul de oxidare al frunzelor, patru tipuri de ceai: negru, verde, oolong si alb.  

Cu toate ca termenul de ceai defineste sortimentele extrase din aceasta planta, ne place sa ne gandim la ceai ca la tot ceea ce poate fi infuzat in apa. Posibilitatile sunt nesfarsite si delicioase, deoarece poate fi vorba de diferite plante, condimente sau chiar si fructe uscate.

Ceaiuri naturale din flori

Florile au fost mult timp admirate si folosite de oameni pentru a infrumuseta mediul lor, dar, de asemenea, ca obiecte de romantism, ritual, religie, medicina si ca o sursa de hrana. Acestea iau nastere fie din mugurii florali, fie din mugurii micsti ce se gasesc pe ramurile scurte ale tulpinii. Sunt formate dintr-un lastar scurt, cu frunzele mai mult sau mai putin metamorfozate, in functie de rolul pe care il au de indeplinit. Partea tulpinala constituie axul florii, de obicei scurt si latit la varf, formand receptaculul floral.

Florile diferitelor plante ofera aroma, parfum si culoare unei infuzii. Ceaiul natural din flori intareste sistemul imunitar si este bogat in antioxidanti. Sub actiunea caldurii apei, floarea este impinsa afara din îmbratisarea frunzelor de ceai. Petale delicate apar in fiecare ceasca de ceai, florile oferind organismului cele mai importante substante.

Ceaiul flori de ceai se recomanda a fi servit in recipiente din sticla sau alt material transparent, deoarece, uneori, procesul de inflorire poate fi observat în timpul infuzarii. Ceaiul din flori ofera un amestec special de arome, si, totodata, un spectacol imbietor de culoare. 

Ceaiuri naturale din Frunze

Frunza este un organ vegetativ lateral al tulpinii sau ramurilor, de forma plata, care indeplineste functia fundamentala în procesul de fotosinteza. Forma plata a acestui organ vegetativ este o caracteristica a spermatofitelor și reprezinta o adaptare si o perfectionare pentru ca tesutul asimilator propriu-zis sa se organizeze pe o suprafata cat mai mare. Pentru plante, frunzele au roluri principale in cresterea si durata lor de viata.

Ceaiul natural din frunze surprinde placut prin miros si savoare. Servirea ceaiului are o traditie care dateaza din 2737 i. Hr, cand, potrivit legendei, imparatul chinez Shennong a descoperit ceaiul în timp ce bea dintr-un bol cu apa fierbinte la umbra unui copac. Cateva frunze se scuturara in bolul imparatului, facand culoarea apei sa se schimbe. Curios din fire, Shennong lua o sorbitura si fu placut surprins de aroma si de proprietatile revigorante ale bauturii. De atunci, consumul de ceai s-a raspandit in intreaga lume, retetele si preparatele in care se adauga evoluand pe parcurs.

Ceaiuri naturale din Seminte

Sămânța este un organ al plantelor superioare, care poate fi liberă sau închisa in fruct. Samanta provine din transformarea ovulului in urma fecundatiei. Plantele care produc samanta in ciclul lor de dezvoltare ontogenetica sunt denumite spermatofite. Forma seminței variaza de la o planta la alta si uneori poate constitui caracter de specificitate.

Plantele care isi disemineaza singure semintele sunt denumite autochore, cele care disemineaza prin intermediul unor factori externi ai mediului, sunt allochore, iar cele zoochore isi raspandesc semintele prin intermediul animalelor. Exista si plante hidrochore care isi raspandesc semintele prin intermediul curenților de apa.

Maturitatea semintei, integritatea si puritatea sunt influentate de factori externi precum solul, apa, aerul, temperatura, lumina.

Ceaiul natural din seminte reprezinta o alegere ideala deoarece are o aroma deosebita.  Infuziile din seminte sunt o  sursa excelenta de acizi grasi, fibre, antioxidanti care pot proteja celulele si tesuturile de actiunea radicalilor liberi. Semintele plantelor contin o mulţime de substante benefice pentru organism, de la vitamine, pana la minerale si antioxidanti.

Ceaiuri naturale din Radacini

Radacina este un organ vegetativ al plantelor superioare. Majoritatea radacinilor se caracterizeaza prin faptul ca se dezvolta in sol, sunt orientate catre centrul pamantului, nu au pigmenti asimilatori, nu prezinta muguri sau frunze pe suprafata, nu au noduri si nici internoduri. De asemenea, sunt si radacini aeriene care se diferentiaza prin faptul ca se dezvolta in directie independenta fata de centrul pamantului, absorb apa din aer, si le lipseste stratul protector la capatul radacinii numit piloriza.

Radacinile indeplinesc doua functii principale: una de natura mecanica, de fixare a plantei in sol si alta vitala, de a absorbi apa si substantele minerale dizolvate in aceasta. Radacina contribuie la metabolismul plantei. In afara functiilor specifice, radacinile metamorfozate ale unor plante pot servi la depozitarea substantelor de rezerva.

Ceaiul natural din radacini ale plantelor este cu atat mai benefic pentru organism cu cand aceasta componenta inmagazineaza o multime de substante nutritive. Ceaiul din radacina diferitelor plante este nelipsit din fiecare epoca istorica, iar proprietatile lui curative s-au transmis din generatie in generatie, de multe ori prin intermediul folclorului si al culturii.

Ceaiuri naturale din Scoarta

Scoarta reprezinta tesutul exterior care protejeaza plantele lemnoase. Nu se fac ceaiuri din scoarta fiecarui arbust sau copac, insa sunt anumite plante lemnoase deosebit de benefice pentru sanatate. Ceaiul din scoarta anumitor arbusti au proprietati astringente, antiinflamatorii si antiseptice datorita continutului bogat de acizi, rasini sau pectina. Scoarta, de regula, se recoltea¬za prima¬vara sau toamna, de pe ramuri tinere de 2-3 ani. Se fac taieturi circulare, la distante de 30 de centimetri si fasiile scoase se usuca la soare sau intr-un loc uscat, dar bine aerisit. Durata lor de conservare este de maximum cinci ani.

Ceaiul natural din scoarta este o bautura foarte laudata si apreciata pentru proprietatile sale. Inca din cele mai vechi timpuri, chinezii considerau ceaiul un leac bun pentru diferite afectiuni si pentru sanatatea generala a organismului.

Ceaiuri naturale din Fructe

Fructele sunt bogate in substante dulci, hranitoare si vitamine. Arome uimitoare, ingrediente unice care te imbie la cateva momente de relaxare. In acest fel poate fi descris ceaiul din fructe. Infuzia reprezinta un amestec de ceai suav din fructe uscate sau proaspete, atent selectionate pentru gusturi desavarsite. In combinatie cu flori sau frunze, ceaiurile din fructe devin bauturi extraordinar de valoroase si nutritive pentru organism.

Ceaiul natural de fructe reprezinta intreaga abundenta a naturii. In plus, dupa consumarea ceaiului, fructele pot fi servite ca atare. Este o alternativa invioratoare la ceaiul negru sau verde.

Astazi, infuziile de fructe reprezinta un segment bine definit in majoritatea. Infuziile de fructe nu contin cafeina si nici tanin, sunt usor de preparat, reprezentand o alternativa atat pentru cei mici cat si pentru cei mai in varsta. Ceaiurile din fructe pot fi baute calde sau reci si pot fi combinate cu alte bauturi, fiind potrivite atat vara cat si in restul anului.

Cum se prepara o ceasca perfecta de ceai?

Gustul perfect si aroma imbietoare fac parte din experienta minunata a pregatirii ceaiului. Acestea sunt indrumari generale, asa ca nu ezitati sa experimentati. Insa, pentru ceaiuri perfecte, fine, folositi plante de calitate, atent selectionate. Daca va doriti o bautura concentrata, puteti folosi mai multe frunze de ceai, dar este indicat sa respectati timpii recomandati pentru a evita amaraciunea din cauza supraincalzirii.

Daca un ceai nu are un gust destul de bun prima data, experimentati cu schimbarea timpului de infuzare, a temperaturii apei si a cantitatii de ceai pana cand gasiti aroma perfecta. Sunteti gata sa incepeti? Iata ce trebuie sa stiti.

Cantitate

Ca regula generala, se recomanda 1-2 linguri de plante per ceai. Indicatia standard este de a folosi o lingurita rotunda (3 grame) de ceai pentru fiecare ceasca de apa. La masurare, luati in considerare dimensiunea frunzei.

Apa

Unele ceaiurile necesita apa rece, astfel incat frunzele sa devina amare. Un truc usor este sa lasati ceainicul sa stea cateva minute inainte de turnare. Pentru un ceai perfect, utilizati apa rece proaspata. Nu folositi niciodata apa din robinetul de apa calda.

Temperatura

Diferitele tipuri de ceaiuri necesita temperaturi diferite ale apei pentru preparare. Folosirea apei care este prea fierbinte duce la ceai amar si este probabil cea mai frecventa eroare in pregatirea ceaiului. Puteti utiliza un termometru sau repere vizuale pentru a masura temperatura apei.

Infuzare

Ceaiurile sunt diferite, asa ca si timpul de infuzare este diferit. In timp ce unele pot deveni amare in cateva minute, anumite amestecuri pot infuza o zi intreaga. Totul tine de preferinte si tipul de ceai. In general, se recomanda un tip de infuzare de 3-5 minute.

Istoria Ceaiului

Cultura ceaiului are o vechime de aproape cinci mii de ani si, desi istoria ei a fost studiata temeinic, inca mai este disputata problema tarii de origine a ceaiului. Cu toate ca s-a crezut ca ceaiul este originar din China, s–au descoperit ramasite foarte vechi ale unor plante de ceai intr-una dintre provinciile Indiei. Exista si varianta care plaseaza pe primul loc, din punct de vedere diacronic, Vietnamul, de unde ceaiul ar fi patruns mai apoi in China.

O legenda povesteste ca ceaiul dateaza din timpul dinastiei Tang. Legenda atribuie raspandirea ceaiului unui calugar budist care petrecuse zile si nopti in rugaciuni si meditatii, pana cand intr-o noapte a incalcat juramantul. Cand s-a trezit si a fost cuprins de mustrari de constiinta, si-a taiat pleoapele din cauza ca l-au tradat, iar dupa ce acestea au cazut pe pamant din ele a crescut un arbust de ceai. Din frunzele lui, calugarul a preparat bautura miraculoasa.

ceaiuri-naturale-istorie-poza-1

Cu siguranta insa, planta de ceai isi are originile in partea de sud-est a Asiei, in regiunea formata din nord-estul Indiei, nordul Burmei (Myanmar) si provincia Yunnan (China). Se spune ca ceaiul a fost intrebuintat pentru prima oara de chinezii din provincia Yunnan, folosindu-se atat la prepararea bauturilor cat si a mancarurilor.

O alta legenda populara chineza spune ca imparatul Shennong a descoperit ceaiul in timp ce bea dintr-un bol cu apa fierbinte la umbra unui copac, in anul 2737 i.Hr. Cateva frunze s-au scuturat in bolul imparatului, facand culoarea apei sa se schimbe. Curios din fire, Shennong a luat o sorbitura si a fost placut surprins de aroma si de proprietatile revigorante ale bauturii.

ceaiuri-naturale-istorie-poza-5

In jurul anilor 648-749, ceaiul a fost introdus si in Japonia de catre un calugar budist, Gyoki. Acesta a plantat arbustii in 49 de gradini ale templelor. La europeni, mentiuni rare despre ceai apar pe la sfarsitul secolului al XVI-lea, autorii acestora fiind negustorii si misionarii portughezi care traisera in partile rasaritene. Dar nu portughezii au fost cei care au facut primele importuri de ceai in Europa, ci olandezii. Prima lada cu ceai care-a fost inregistrata intr-un port european a ajuns la Amsterdam in 1606 si pe parcursul secolului a castigat in popularitate. Ceaiul a devenit o bautura la moda printre olandezii bogati si din Olanda s-a raspandit si in alte tari din vestul Europei.

In ceea ce priveste obiceiul de a bea ceai la curtea engleza, acesta a fost introdus la mijlocul secolului al XVII-lea de catre printesa lusitana Ecaterina de Braganza in urma casatoriei cu viitorul rege Carol al II-lea al Angliei. Britanicii au preluat cu entuziasm obiceiul, fiind si in prezent unii dintre cei mai mari consumatori de ceai.

ceaiuri-naturale-istorie-poza-5
ceaiuri-naturale-istorie-poza-2
ceaiuri-naturale-istorie-poza-7

In ceea ce priveste cuvantul care denumeste bautura, originea lui este chinezeasca: ”cea” inseamna in limba chineza ”frunza tanara”. Chinezii au fost primii care au preparat o bautura din frunzele unui ceai. Conform unei alte legende din primele secole dinainte de Hristos, ceaiul era considerat o bautura revigoranta, care alunga somnul, drept pentru care era pregatit exclusiv pentru ceremoniile nocturne. Tot legenda spune ca aceste proprietati deosebite ale ceaiului au fost descoperite accidental de pastori. Acestia au observat ca animalele care mancau frunzele unor asemenea arbusti deveneau neobisnuit de vioaie. Modalitatile de cultivare si de producere a ceaiului au fost tinute mult timp in secret.

Ceaiul a dezvoltat adevarate ritualuri in tarile care l-au adoptat in calitate de bautura nationala. Chiar daca nu are nici un fel de conotatii religioase, bautul ceaiului este intr-adevar o arta si de aici invitatia de a bea ceai este considerata o dovada de pretuire.