
Ceaiul de Patlagina

Cunoscuta din timpuri stravechi pentru calitatile sale terapeutice, patlagina creste spontan pe marginea drumurilor, pe langa garduri, in pasuni si luminisuri, pe campie, la deal si la munte. Nu este o planta pretentioasa si, poate fi gasita si iarna, cu frunza tot verde, sub stratul gros de zapada.
Patlagina este o planta erbacee usor adaptabila la diverse conditii de sol, umiditate, temperatura, lumina. Se spune ca daca o broasca este muscata de paianjen, aceasta se grabeste la patlagina caci o vindeca. Patlagina mai este denumita si batlagina, iarba bubei, iarba de cale, iarba grasa, iarba mare, limba boului, limba manzului, limba oii, mama padurii, minciuna, patlanjel, patlagina.
Frunzele proaspete se aplica sub forma de cataplasme, pentru vindecarea ranilor. Siropul obtinut din frunze de patlagina prezinta o actiune emolienta si antiinflamatoare si se foloseste in tratamentul bronsitelor si, in general, in cazuri de inflamatie a cailor respiratorii.
Din fibrele de patlagina crescuta la maturitate, pe vremuri se facea si sfoara, franghie, sau chiar diferite impletituri.
Index of the article
- 1. Despre Patlagina
- 2. Cum se cultiva Patlagina?
- 3. Cum se recolteaza Patlagina?
- 4. Cum se pastreaza Patlagina?
- 5. Ce substante nutritive contine Patlagina?
- 6. Cum se utilizeaza Patlagina?
- 7. Cum se foloseste Patlagina in stare proaspata?
- 8. Care sunt beneficiile Patlaginei?
- 9. Cum te ajuta Ceaiul de Patlagina sa slabesti?
- 10. Contraindicatii si reactii adverse ale Patlaginei
- 11. Ceaiul de Patlagina ajuta la slabit?
- 12. De unde se poate achizitiona Ceaiul de Patlagina?
Ceaiuri Naturale din aceeasi categorie cu Ceaiul de Patlagina
Despre Patlagina
Patlagina este o planta erbacee perena, de 10 – 50 cm inaltime, cu frunze ovate sau lanceolate, cu tulpini florifere drepte, cu inflorescente terminale in forma de spic si cu floricele galbui, mici. Familia Plantago cuprinde aproximativ 200 de specii de plante erbacee, cunoscute sub numele generic de patlagina. Cresc pe toate continentele, in habitate diverse. La noi in tara cresc in flora spontana de la campie pana la munte, la marginea satelor, pe terenurile virane si prin gradini. Prefera solurile umede, dar cresc fara pretentii si in soluri mai dificile.
Cele mai cunoscute varietati de la noi sunt patlagina lata – plantago major si patlagina ingusta – plantago lanceolata. Patlaginile sunt folosite drept sursa de hrana de catre larvele unor specii de fluturi. De la patlagina se folosesc frunzele si semintele datorita substantelor binefacatoare pe care acestea le contin.
Patlagina Plantago major este foarte raspandita, vegetand si in locuri batatorite in care alte specii nu cresc. Creste pe marginea drumurilor, in buruienisuri, in pasuni, culturi, de la campie pana in zona alpina.
Cum se cultiva Patlagina?
Dintre tipurile de patlagina se cultiva numai Plantago lanceolata (patlagina ingusta). Patlagina ingusta, fiind o specie perena, se cultiva in afara asolamentului, in clinuri, in gradini, pe luncile raurilor, in asolamente furajere sau in asolamente speciale. Se poate cultiva cu bune rezultate dupa plantele prasitoare, care lasa terenul curat de buruieni. Specia va reveni in acelasi loc dupa cel putin patru ani. Patlagina ingusta nu se va cultiva dupa degetelul lanos, cu ale carui frunze se aseamana; degetelul este o specie toxica si trebuie evitat amestecul acestora.
Ingrasamintele influenteaza pozitiv dezvoltarea si biochimismul plantei. Patlagina absoarbe din sol microelemente, mai ales zinc. Desi este o specie rustica, reactioneaza favorabil la fertilizare. Ingrasamintele cu azot contribuie la sporirea productiei de frunze, iar fosforul si potasiul echilibreaza actiunea azotului. Ingrasamintele cu fosfor si potasiu se aplica sub aratura, iar cele cu azot, primavara devreme.
Patlagina ingusta se inmulteste prin seminte semanate direct in camp. Acestea se seamana in pragul iernii, in luna noiembrie sau in ferestrele iernii, astfel ca semintele mici ale acestei specii sa beneficieze de umiditatea acumulata in sol in timpul perioadei de iarna. Cea mai indicata distanta de semanat este de 50 cm intre randuri, pentru ca lucrarile de intretinere sa poata fi executate cu mijloace mecanizate. Deoarece patlagina ingusta are seminte mici, acestea trebuie semanate superficial, la adancimea de 1,5 cm. Patlagina ingusta este sensibila la imburuienare imediat dupa rasarire. Din cauza acestui fapt, se va executa un plivit pe rand, iar daca terenul este imburuienat, este necesar si al doilea plivit. Toamna, cultura se musuroieste usor printr-o prasila mai adanca. In anii urmatori de vegetatie, cultura se grapeaza energic primavara.
Cum se recolteaza Patlagina?
Frunzele de patlagina se recolteaza din iunie pana in septembrie, preferabil inainte de deschiderea florilor, apoi se ususca si se folosesc la prepararea de remedii calmante, aplicate de obicei extern. Din ele se mai prepara si infuzii, extracte lichide si capsule.
In ceea ce priveste patlagina cultivata, frunzele pot fi recoltate atat inainte, cat si in timpul infloritului. Calendaristic, frunzele se pot recolta incepand din luna mai, lucrarea repetandu-se de 3-4 ori in decursul verii. Pentru obtinerea de samanta se recolteaza cultura in al II-lea an de vegetatie, in faza in care 70% din inflorescente s-au brunificat, iar semintele au culoarea caracteristica speciei.
Frunzele se recolteaza cu secera, pe vreme uscata si senina, dimineata, dupa ce s-a ridicat roua. Tijele florale se inlatura pe masura ce apar, pentru a favoriza formarea frunzelor. Productia de frunze posibila este de 100-200 qintale frunze proaspete/hectar. Pentru producere de samanta, inflorescentele se recolteaza cu secera si se pun la uscat pe platforme betonate, apoi se treiera si se conditioneaza. Cantitatea de samanta posibila este de 300-400 kg/ha.
Cum se pastreaza Patlagina?
Frunzele de patlagina trebuie uscate urgent, deoarece acestea, daca raman in vrac mai multe ore, se depreciaza prin innegrire. Frunzele pot fi uscate pe cale naturala, la umbra, in spatii bine aerisite, asezate in strat subtire. In uscator se vor usca la temperatura optima de 40-50 de grade Celsius.
Dupa uscare, frunzele se ambaleaza in saltele de panza rara si se pastreaza in incaperi curate si uscate.
Ce substante nutritive contine Patlagina?
Frunzele de patlagina contin un iridoid, numit aucubina, si flavonoide, precum si mucilagii (xiloza, acid poliuronic, pentozane etc.), uleiuri volatile si substante antibiotice, fitoncide, fitochinona, carotenoizi, minerale, tanin, alantoina, glicozizi, saponine, zaharuri, rezine, substante proteice, carotenoizi, filochinona, substante minerale (potasiu, calciu, fosfor, magneziu, zinc, fier, sodiu, mangan, cupru, bor, molibden si aluminiu), vitaminele A, C, K. Semintele contin mucilagii si planteoza.
Cum se utilizeaza Patlagina?
Planta este cunoscuta pentru efectele ei antibacteriene, astringente, expectorante si antitusive. Sucul obtinut din frunzele proaspat culese si unguentul produs din acest suc vindeca ranile, se foloseste pentru tratarea leziunilor minore sau ale intepaturilor de insecte. Sub forma de ceai sau sirop se foloseste pentru tratarea bolilor cailor respiratorii superioare, ca expectorant si antitusiv. In caz de stomatita sau inflamatia mucoasei gatului, preparatele se folosesc si pentru gargara, cu scop de dezinfectare.
– Sub forma de pulbere (se ia cate varf de cutit de pulbere dupa mesele principale).
– Infuzie (o lingurita la 2-3 ore sau 3-4 cani pe zi). Preparare: 1-2 lingurite de planta la 250 ml apa clocotita. Se acopera pentru 10 minute dupa care se strecoara.
– Comprese sau bai cu patlagina pentru tratarea afectiunilor de piele sau conjunctivitelor.
– Gargara cu infuzie de patlagina pentru afectiuni dentare
– Sirop de patlagina pentru calmarea tusei. Preparare: Doi pumni cu varf de frunze spalate se maruntesc. Se adauga apa, astfel ca, puse pe foc, planta sa nu se arda, adauga apoi 30 grame de miere. Se amesteca in continuu pe foc mic, pana cand amestecul devine mai vascos si se imbuteliaza.
– Cataplasme – frunzele proaspete se spala, se maruntesc si se aplica pe plagi taiate, intepaturi de insecte , muscaturi de sarpe; dureri reumatismale; frunzele proaspete aplicate pe rana pot opri sangerarile.
– Tinctura (cate o lingurita de tinctura dizolvata in jumatate pahar apa de 3- 4 ori pe zi). Preparare: Peste 100 g frunze de patlagina uscate se adauga 1 litru de alcool alimentar de 70°. Dupa 24 ore se strecoara si se pastreaza in sticle de culoare inchisa, in locuri intunecoase si racoroase.
Cum se foloseste Patlagina in stare proaspata?
In stare proaspata, frunzele, mugurii si florile de patlagina sunt comestibile si pot fi preparate proaspete sau gatite cu legume, adaugate la omlete, ori in diferite moduri. Se pot pune in mancaruri sau salate, in aluaturi. Gustul este usor amarui – acrisor, de ciuperci, fara miros specific.
Frunzele proaspete de patlagina se pun pe rani care se vindeca lent: este antiseptic, astringent, inchide rana, faciliteaza coagularea sangelui.
Care sunt beneficiile Patlaginei?
Patlagina este apreciata datorita calitatilor sale terapeutice deosebite: antimicrobiene, emoliente, antiinflamatorii, expectorante, diuretice, antidiareice, cicatrizante, depurative, astringente, hemostatice. Patlagina este una dintre plantele complet lipsite de toxicitate. Datorita proprietatilor sale este o valoroasa planta medicinala. Astfel, are indicatii in afectiunile aparatului respirator, ajutand in special la fluidifierea secretiilor faringo-bronsice, calmarea crizelor de astm bronsic, este adjuvant in ulcerul gastric si duodenal, pentru diminuarea aciditatii, in infectii urinare, hemoroizi. O alta recomandare este in starile de incordare, patlagina stimuleaza atentia, calmeaza psihicul, reda linistea sufleteasca restabilind echilibrul interior si armonia.
Intern se utilizeaza mai ales sub forma de infuzie dar si pulbere, sirop, tinctura. Extern in cataplasme, spalaturi, ca unguent.
Afectiuni pentru care se recomanda:
– intern: tuse, tuse convulsiva, afectiuni ale apartaului respirator, astm pulmonar si bronsic, tuberculoza, pulmonara limbrici, abcese, amigdalita cronica, arteroscleroza, afte, infectii bucale, faringite, traheite, gastrita hiperacida, ulcere si ulceratii; Patlagina este nu numai un renumit expectorant, ci si un depurativ cu o arie de actiune foarte mare – purifica organe vitale precum plamanii, stomacul si sangele, contribuie la scaderea colesterolului si a tensiunii arteriale.
– extern: acnee, rani, eruptii si iritatii cutanate, eczeme, umflaturi, furuncule, zona zoster, inflamatii articulare, reumatism.
Cum se prepara Ceaiul de Patlagina?
Preparare – se adauga o lingurita de planta uscata la o cana de apa fiarta si se lasa totul la infuzat vreme de 15 minute, dupa care se poate consuma. In functie de afectiunea, se poate adauga si o lingurita de miere. De exemplu, in cazul racelii, al bolilor pulmonare si al tusei, acest amestec face adevarate minuni. Consumati pana la trei cani pe zi, pentru ca efectele sa fie vizibile. In cazul folosirii externe, ceaiul se aplica pe zonele afectate (rani, herpes etc.) cataplasme sau se face gargara (atunci cand este vorba despre afectiunile oro-faringiene).
Ceaiul de Patlagina ajuta la slabit?
Ceaiul de patlagina nu este utilizat pentru slabit, insa este un puternic detoxifiant al organismului, curatand in special sangele. Ajuta la eliminarea clorurilor, ureei si acidului uric. In multe cazuri este folosit in amestec cu alte plante medicinale. De exemplu, volbura si patlagina folosite impreuna, au efect laxativ, favorizand eliminarea toxinelor pe cale intestinala. Sunatoarea si patlagina protejeaza ficatul si joaca un rol important in metabolizarea lipidelor, in neutralizarea si eliminarea substantelor nocive pentru organism.
De unde se poate achizitiona Ceaiul de Patlagina?
Ceaiul de Patlagina poate fi achizitionat de la magazinele naturiste, magazinele de ceaiuri si plante medicinale, chiar si din marile supermarketuri.