Ceaiul de Ghimpe

Ghimpele este o planta cu o capacitate de adaptare impresionanta, care rezista deopotriva la seceta, vanturi puternice si la temperaturi scazute. Este raspandita pe o arie geografica foarte intinsa – din Africa de Nord si pana in Europa si Asia. Calitatea sa exceptionala care a scos-o din anonimat este eficienta in afectiunile prostatei si in special in adenomul de prostata. Se mai numeste holera, palamida, scaiete muscalesc, spin alb, spin de holera, spin muscalesc, asprica, volbura-mica.

Planta asociata masculinitatii, ghimpele are efecte antiinflamatoare, decongestive, cicatrizante, diuretice, antiseptice, antitumorale

Index of the article

Ceaiuri Naturale din aceeasi categorie cu Ceaiul de Ghimpe

Ceaiul de Angelica

Ceaiul de Anghinare

Ceaiul de Cozi de Cirese

Ceaiul de Fenicul

Ceaiul de Ghimbir

Ceaiul de Ghimpe

Ceaiul de Obligeana

Ceaiul de Tataneasca

Ceaiul Verde

Despre Ghimpe

Ghimpe (Xanthium spinosum) este o planta erbacee din familia Asteraceae. Planta inalta de 15–80 cm, ce are la baza frunze prevazute cu spini, trifurcate iar cele tulpinate sunt intregi, alb tomentoase pe partea interioara, nedivizate sau trilobate, cu lobul mijlociu lanceolat, cu flori de culoare galbuie. Creste in locuri necultivate, pe langa drumuri si garduri. Infloreste incepand cu sfarsitul lunii iunie si pana in septembrie. In scopuri medicinale se intrebuinteaza partile aeriene ale plantei, recoltate in perioada infloririi. Iarba de ghimpe este folosita de mult timp in medicina populara romaneasca pentru afectiunile cailor urinare si ale prostatei.

Unde se gaseste Ghimpele?

Iarba de ghimpe poate fi intalnita in zonele necultivate, virane, tufarisuri, parloage. Vegeteaza pe soluri bogate in materie organica, calcaroase, argiloase, nisipoase sau lutoase, cu pH usor acid, neutru, alcalin.

In Europa, ghimpele este considerat buruiana de carantina, deoarece scade valoarea pajistilor si a culturilor.

Cand se recolteaza Ghimpele?

In scop terapeutic se recolteaza partea aeriana a plantei, in perioada iunie – octombrie. Se recolteaza cu grija, folosind manusi de protectie, deoarece tepii intra adanc in piele si sunt dificil de scos. Se usuca in loc intunecos, bine aerisit, ferite de umiditate.

Cum se pastreaza Ghimpele?

Partea aeriana a plantei se pastreaza uscate in recipiente inchise ermetic, pungi de hartie sau saculeti de panza. Se recomanda a se depozita departe de surse de caldura, umezeala sau mirosuri pregnante.

Ce substante nutritive contine Ghimpele?

Planta de ghimpe contine saponine, fitosterili, flavonoide, ulei volatil, acid cafeic, acid clorogenic, xantanolide, taninuri, acid clorogenic, carotenoide.

Cum se prepara Ceaiul de Ghimpe?

Macerat la rece – se prepara dintr-o lingura cu planta adaugata la 250 ml de apa, se mentine timp de 6-8 ore la temperatura camerei, apoi se strecoara si se bea pe stomacul gol. Se administreaza 3 cani cu macerat pe zi, cu 30 de minute inainte de mese.

Infuzie – se prepara dintr-o lingura cu planta adaugata la 250 ml de apa clocotita, se mentine timp de 15 minute la temperatura camerei, apoi se strecoara si se bea pe stomacul gol. Se administreaza 3 cani cu infuzie pe zi, cu 30 de minute inainte de mese.

Care sunt beneficiile Ceaiului de Ghimpe?

Avand proprietati antiinflamatoare, antiseptice si antibiotice la nivelul cailor urinare, ghimpele poate fi utilizat in tratamentul bolilor prostatei. De asemenea, planta aduce beneficii si pentru rinichi si tiroida.

Intre indicatiile terapeutice ale ceaiului amintim adenom de prostata, prostatite, cistopielite, hipertiroidism, infectii urinare cu colibacili si Proteus vulgaris, hipertrofie de prostata, protejeaza inima, tonifica peretii venelor, hemoroizi, inflamatii ale prostatei.

Remediile pe baza de ghimpe pot ajuta in tratarea bolilor prostatei si a litiazei renale (daca pietrele nu sunt mai mari decat un bob de piper), a microlitiazei biliare si a hipertiroidiei. De asemenea, spalaturile locale cu infuzie de ghimpe (2 lingurite de planta uscata si maruntita la 1 cana mare cu apa clocotita) trateaza hemoroizii. Ruscogenisul, un compus din ghimpe, ajuta la mentinerea colagenului in peretii vaselor de sange, imbunatatind circulatia.

Ghimpele este un bun adjuvant in tratarea nodulilor tiroidieni. De asemenea, pentru hipertiroidism, se recomanda pulberea de ghimpe, cate 3 lingurite pe zi, intr-o cura de 3 saptamani. Se fac pauze de 10 zile si apoi se reia.

Precautii si reactii adverse ale Ceaiului de Ghimpe

In timpul curei cu ceai de ghimpe, se va evita alcoolul, alimentele sarate, acre si picante, lactate fermentate. Preparatele din ghimpe se iau numai cu acordul medicului. Nu trebuie combinate cu antidepresive sau cu antihipertensive si sunt interzise in sarcina si alaptare. O supradoza poate produce varsaturi si hipotensiune arteriala.